Modul de fabricare a vinului variaza in detaliu tinanad cont de tipul vinului produs, dar de obicei urmeaza acelasi tipar.Strugurii sunt zdrobiti iar mustul rezultat se lasa sa fermenteze in butoaie, de obicei dupa ce s-a adaugat dioxid de sulf.In timpul fermentatiei se produce caldura, iar temperatura trebuie controlataperiodic trebuind sa se afle intre limitele admise. Aerul este scos din butoaie pentru a impiedica actiunea bacteriei ce duce la aparitia otetului,si alte organisme nocive. Fermentarea continua si este terminata dupa cateva saptamani.vinul este strecurat pentru a-l separa de drojdie, acid potasic, sau alte sedimente. In cazul vinurilor de calitate, strecurarea

se repeta la intervale regulate timp de ani de zile in timpul procesului de imbatranire.Inainte de a fi imbuteliat, vinul este limpezit prin adaugarea de diferiti agenti de limpezire cum este bentonita pentru a precipita particulele din vin.In timpul imbatranirii si maturarii in sticle au loc multe reactii chimice cum ar fi oxidarea, care dau aroma, gustul, si particularitatile specifice vinului.In timpul pastrarii si depozitarii vinul trebuie ferit de temperaturi extreme, lumina, sau miscari.Vinurile care contin vin de masa se pastreaza in pozitie culcata pentru a pastra dopul umed.

 

            Vinurile romānesti sunt produse atāt din soiuri autohtone de  struguri, cāt si din soiuri importate, cu calitati oenologice  caracteristice, ce s-au adaptat foarte bine conditiilor climatice  specifice din Romānia.

      Soiuri:

FETEASCA ALBA - Aceasta varietate, una dintre cele mai vechi, este cultivata īn marea majoritate a podgoriilor si īn mod special īn Moldova si īn Transilvania; vinurile rezultate, de o deosebita finete, sunt seci sau demi-seci, cu un foarte bun echilibru īntre alcool si aciditate.
FETEASCA REGALA - Originara din Transilvania, aceasta varietate se cultiva īn marea majoritate a podgoriilor si produce vinuri cu calitati variind īntre cele ale vinurilor de masa si cele ale vinurilor superioare. Vinurile au un continut de alcool de 10.5-11.5 %, sunt seci, proaspete si au o aciditate si un buchet specifice.
BUSUIOACA de BOHOTIN - Acest soi unic creste in preajma Iasiului.. Vinul are o culoare auriu-ruginie, unica. Its flavor is unique to, aroma sa se aseamana cu fagurele de miere si cea de pere coapte, avand o armonie perfecta de alcool,zahar si aciiditate.

GRASA DE COTNARI - Aceasta varietate, originara din stravechea podgorie Cotnari, este cultivata īnca din vremea domnitorului Stefan cel Mare. Produs din struguri stafiditi si atinsi, deja, de botrytis cinerea, vinul are o concentratie de zahar de peste 240 de grame la litru.
BABEASCA NEAGRA - Acest soi, din care se produce renumitul vin Babeasca, este unul foarte vechi, cultivat mai ales īn podgoriile din Moldova (Odobesti, Costesti, Panciu, ca si īn alte podgorii din regiunea respectiva).
FETEASCA NEAGRA - Cultivat, cu precadere, īn viile din centrul si sudul Moldovei, ca si īn podgoriile valahe de la Dealu Mare si Stefanesti, acest soi vechi, traditional, da nastere unor vinuri seci sau demi-seci, de culoare rosie cu reflexe purpurii, cu o aroma specifica de fructe de padure; robust, dar delicat, acest vin devine cu adevarat bogat odata cu trecerea timpului.
TAMĀIOASA ROMĀNEASCA - Acest soi, ce se utilizeaza, mai ales, pentru obtinerea vinurilor naturale dulci sau demi-dulci, da nastere unor vinuri originale, cu un continut de alcool de 12-12.5 %, o culoare galben-aurie, un buchet complex ce aminteste de florile de cāmp si mierea, un gust persistent si un echilibru de neegalat īntre alcool, zahar si aciditate.

     
         Legea romāna recunoaste urmatoarele categorii de vinuri: Vinuri pentru consumul curent: Vin de masa (VM), Vin de masa superior (VMS) Vinuri de calitate: Vin superior (VS), Vin de calitate superioara cu denumire de origine controlata(VDOC), Vin cu denumire de origine controlata (DOC), Vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC).

* Cules la maturitate deplina (CMD)
* Cules tārziu (CT)
* Cules selectionat (CS)
* Cules la īnnobilarea boabelor (CIB)
* Cules la stafidirea boabelor (CSB)
* Cules la maturitate de īnnobilare (CMI)
Din punct de vedereal continutului de zahar, vinurile pot fi clasificate dupa cum urmeaza: seci(pāna la 4 g/l), demi-seci (īntre 4-12 g/l), demi-dulci (īntre 12-50 g/l) si dulci (peste 50 g/l).
          Vinurile de calitate superioara (VS) sunt produse din varietati de struguri cu potential ridicat, provenite din regiuni viticole bine definite. Aceste vinuri sunt vāndute sub denumirea podgoriei sau a regiunii viticole, cu sau fara mentiunea tipului de strugure utilizat; vinurile vāndute cu utilizarea numelui strugurelui folosit trebuie sa contina cel putin 85% din varietatea respectiva.
Vinurile de calitate superioara cu denumire de origine controlata (VDOC) sunt produse din soiuri de struguri autorizate si recomandate pentru cultivare īn regiunea respectiva, dupa criterii dinainte stabilite, cum ar fi: regiune viticola, varietate si asortiment de varietati, metode de cultivare, cantitate maxima de struguri per hectar, control tehnic si de calitate.
Dreptul de a produce vinuri cu denumire de origine controlata este acordat de catre Ministerul Agriculturii, bazat pe propunei facute de catre Oficiul National al vinului si viei (īncepānd cu recolta 1993). Ministerul Agriculturii, Oficiul National al vinului si viei si Institutul National de Cercetari garanteaza autenticitatea vinurilor cu denumire de origine controlata.
Potrivit dispozitiilor Oficiului Romān al vinului si viei, vinurile cu denumire de origine controlata trebuie sa aiba o vechime de cel putin 1-2 ani, pentru vinurile albe si minimum 2-3 ani, pentru vinurile rosii; vinurile trebuie pastrate īn butoaie de stejar cel putin jumatate din aceste perioade. Exista 14 laboratoare autorizate, situate īn principalele podgorii, ce analizeaza caracteristicile fizice si chimice ale vinurilor; atāt inspectorii cāt si chimistii ce īsi desfasoara activitatea īn aceste laboaratoare, poseda propriul lor sigiliu; copii ale acestor sigilii sunt īnregistrate la sediul departamentui specializat al Uniunii Europene din Bruxelles.