         |
Modul
de fabricare a vinului variaza in detaliu tinanad cont de tipul
vinului produs, dar de obicei urmeaza acelasi tipar.Strugurii
sunt zdrobiti iar mustul rezultat se lasa sa fermenteze in butoaie,
de obicei dupa ce s-a adaugat dioxid de sulf.In timpul fermentatiei
se produce caldura, iar temperatura trebuie controlataperiodic
trebuind sa se afle intre limitele admise. Aerul este scos din
butoaie pentru a impiedica actiunea bacteriei ce duce la aparitia
otetului,si alte organisme nocive. Fermentarea continua si este
terminata dupa cateva saptamani.vinul este strecurat pentru a-l
separa de drojdie, acid potasic, sau alte sedimente. In cazul
vinurilor de calitate, strecurarea |
|
se
repeta la intervale regulate timp de ani de zile in timpul procesului
de imbatranire.Inainte de a fi imbuteliat, vinul este limpezit
prin adaugarea de diferiti agenti de limpezire cum este bentonita
pentru a precipita particulele din vin.In timpul imbatranirii
si maturarii in sticle au loc multe reactii chimice cum ar fi
oxidarea, care dau aroma, gustul, si particularitatile specifice
vinului.In timpul pastrarii si depozitarii vinul trebuie ferit
de temperaturi extreme, lumina, sau miscari.Vinurile care contin
vin de masa se pastreaza in pozitie culcata pentru a pastra dopul
umed. |
 |
Vinurile
romānesti sunt produse atāt din soiuri autohtone de struguri,
cāt si din soiuri importate, cu calitati oenologice caracteristice,
ce s-au adaptat foarte bine conditiilor climatice specifice
din Romānia.
|
Soiuri:
FETEASCA ALBA - Aceasta
varietate, una dintre cele mai vechi, este cultivata īn marea
majoritate a podgoriilor si īn mod special īn Moldova si īn Transilvania;
vinurile rezultate, de o deosebita finete, sunt seci sau demi-seci,
cu un foarte bun echilibru īntre alcool si aciditate.
FETEASCA REGALA - Originara
din Transilvania, aceasta varietate se cultiva īn marea majoritate
a podgoriilor si produce vinuri cu calitati variind īntre cele
ale vinurilor de masa si cele ale vinurilor superioare. Vinurile
au un continut de alcool de 10.5-11.5 %, sunt seci, proaspete
si au o aciditate si un buchet specifice.
BUSUIOACA de BOHOTIN - Acest soi unic creste in preajma Iasiului..
Vinul are o culoare auriu-ruginie, unica. Its flavor is unique
to, aroma sa se aseamana cu fagurele de miere si cea de pere coapte,
avand o armonie perfecta de alcool,zahar si aciiditate.
GRASA DE COTNARI - Aceasta
varietate, originara din stravechea podgorie Cotnari, este cultivata
īnca din vremea domnitorului Stefan cel Mare. Produs din struguri
stafiditi si atinsi, deja, de botrytis cinerea, vinul are o concentratie
de zahar de peste 240 de grame la litru.
BABEASCA NEAGRA - Acest
soi, din care se produce renumitul vin Babeasca, este unul foarte
vechi, cultivat mai ales īn podgoriile din Moldova (Odobesti,
Costesti, Panciu, ca si īn alte podgorii din regiunea respectiva).
FETEASCA NEAGRA - Cultivat,
cu precadere, īn viile din centrul si sudul Moldovei, ca si īn
podgoriile valahe de la Dealu Mare si Stefanesti, acest soi vechi,
traditional, da nastere unor vinuri seci sau demi-seci, de culoare
rosie cu reflexe purpurii, cu o aroma specifica de fructe de padure;
robust, dar delicat, acest vin devine cu adevarat bogat odata
cu trecerea timpului.
TAMĀIOASA ROMĀNEASCA - Acest
soi, ce se utilizeaza, mai ales, pentru obtinerea vinurilor naturale
dulci sau demi-dulci, da nastere unor vinuri originale, cu un
continut de alcool de 12-12.5 %, o culoare galben-aurie, un buchet
complex ce aminteste de florile de cāmp si mierea, un gust persistent
si un echilibru de neegalat īntre alcool, zahar si aciditate.
|
|
|
|
Legea
romāna recunoaste urmatoarele categorii de vinuri: Vinuri pentru
consumul curent: Vin de masa (VM), Vin de masa superior (VMS) Vinuri
de calitate: Vin superior (VS), Vin de calitate superioara cu denumire
de origine controlata(VDOC), Vin cu denumire de origine controlata
(DOC), Vinuri cu denumire de origine controlata si trepte de calitate
(DOCC). |
 |
*
Cules la maturitate deplina (CMD)
* Cules tārziu (CT)
* Cules selectionat (CS)
* Cules la īnnobilarea boabelor (CIB)
* Cules la stafidirea boabelor (CSB)
* Cules la maturitate de īnnobilare (CMI)
Din punct de vedereal continutului de zahar, vinurile pot fi clasificate
dupa cum urmeaza: seci(pāna la 4 g/l), demi-seci (īntre 4-12 g/l),
demi-dulci (īntre 12-50 g/l) si dulci (peste 50 g/l).
Vinurile
de calitate superioara (VS) sunt produse din varietati de struguri
cu potential ridicat, provenite din regiuni viticole bine definite.
Aceste vinuri sunt vāndute sub denumirea podgoriei sau a regiunii
viticole, cu sau fara mentiunea tipului de strugure utilizat;
vinurile vāndute cu utilizarea numelui strugurelui folosit trebuie
sa contina cel putin 85% din varietatea respectiva.
Vinurile de calitate superioara cu denumire de origine controlata
(VDOC) sunt produse din soiuri de struguri autorizate si recomandate
pentru cultivare īn regiunea respectiva, dupa criterii dinainte
stabilite, cum ar fi: regiune viticola, varietate si asortiment
de varietati, metode de cultivare, cantitate maxima de struguri
per hectar, control tehnic si de calitate.
Dreptul de a produce vinuri cu denumire de origine controlata
este acordat de catre Ministerul Agriculturii, bazat pe propunei
facute de catre Oficiul National al vinului si viei (īncepānd
cu recolta 1993). Ministerul Agriculturii, Oficiul National al
vinului si viei si Institutul National de Cercetari garanteaza
autenticitatea vinurilor cu denumire de origine controlata.
Potrivit dispozitiilor Oficiului Romān al vinului si viei, vinurile
cu denumire de origine controlata trebuie sa aiba o vechime de
cel putin 1-2 ani, pentru vinurile albe si minimum 2-3 ani, pentru
vinurile rosii; vinurile trebuie pastrate īn butoaie de stejar
cel putin jumatate din aceste perioade. Exista 14 laboratoare
autorizate, situate īn principalele podgorii, ce analizeaza caracteristicile
fizice si chimice ale vinurilor; atāt inspectorii cāt si chimistii
ce īsi desfasoara activitatea īn aceste laboaratoare, poseda propriul
lor sigiliu; copii ale acestor sigilii sunt īnregistrate la sediul
departamentui specializat al Uniunii Europene din Bruxelles.
|
|